Datele par a contrazice calculele făcute de Oxford Institute for Energy Studies.
România a fost în cel de-al doilea trimestrul al acestui an cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană pentru prima dată în istoria blocului comunitar, ca urmare a faptului că producția internă s-a majorat cu 1% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce cea a fostului lider, Olanda, s-a redus cu nu mai puțin de 17% în același interval. Principala companie responsabilă pentru creșterea producției interne a fost cea controlată de statul român, Romgaz.
În decurs de mai puțin de 1 an, numărul muncitorilor străini activi a crescut puternic.
Operatorul de distribuție Delgaz Grid, una dintre subsidiarele românești ale grupului german de energie și utilități E.ON, a operaționalizat o nouă rețea de distribuție a gazelor naturale în județul Harghita, în localitățile Remetea și Sineu.
Peste o pătrime din gazul produs anul trecut în Uniunea Europeană (UE) a fost extras din România, care și-a majorat cota de la 21,5% în 2022 la 26,8% în 2023, ca urmare a unei creșteri marginale a producției interne, dar mai ales datorită reducerii producției celorlalte state membre. Liderul clasamentului, Olanda, a fost cel care și-a diminuat cel mai mult producția, aceasta fiind în prezent doar cu 10% mai mare decât cea din România, care ocupă poziția a doua, arată o analiză Profit.ro.
Prețurile spot ale energiei electrice pe piețele pentru ziua următoare din Europa Centrală și de Est, inclusiv cel din România, au fost în august mai ridicate decât cele din aceeași lună a anului trecut, situație contrară celei înregistrate în restul Europei, susține un raport al reglementatorului maghiar, MEKH, analizat de Profit.ro și care confirmă decuplarea acestei regiuni de restul Europei. România a fost cea mai scumpă piață spot din UE, și cea de-a doua din Europa, după cea sârbă, sistemul energetic autohton fiind în continuare deficitar, bazându-se pe importuri, în special din Ungaria, pentru acoperirea consumului intern și exporturile către Ucraina și Republica Moldova.
România este unul din cele 2 state membre UE în care prețul carburanților s-a majorat în ultimul an, în celelalte state fiind înregistrate scăderi, în medie cu 6,1%, în perioada august 2023-august 2024, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Explicația: politica fiscală agresivă a Guvernului, care a operat două creșteri de accize, pe 1 ianuarie și pe 1 iulie, majorări care au condus la o creștere a prețurilor cu peste 10%.
Datele confirmă că România a fost cea mai importantă victimă a actualei conjuncturi.
România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința procentului de persoane care interacționează cu instituțiile publice prin intermediul site-urilor sau al aplicațiilor de mobil oficiale, relevă cele mai noi date disponibile, prezentate de Eurostat.
Înmatriculările de autoturisme noi din UE au scăzut masiv în august, potrivit datelor ACEA, care anunță scăderi mari piețe auto din regiune, Germania, Franța, Italia și Spania. Segmentul de mașini electrice a avut cel mai mare declin, de aproape 50%.
România înregistrează miercuri cel mai ridicat preț al energiei electrice din UE, de 3 ori mai ridicat decât cel din Franța și de aproape 2 ori peste cel din Germania, pe lângă producția de energie solară redusă ca urmare a vremii, în această perioadă fiind indisponibile și mai multe unități de generare tradiționale.
România a înregistrat în luna august cel de-al doilea cel mai ridicat preț al energiei spot din Uniunea Europeană, pierzând poziția de lider, pe care a ocupată-o în luna iulie, în fața Greciei. Chiar și așa, piața pentru ziua următoare operată de OPCOM rămâne cea mai scumpă piață europeană de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, relevă o analiză Profit.ro.
Prețul orar al energiei electrice tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM, a atins un nivel de 3.800 de lei/MWh, în urma închiderii accidentale a unei unități a centralei nucleare de la Cernavodă, a cărei resincronizare la sistemul național a fost amânată deja de 4 ori, și a producției scăzute de energie regenerabilă.
Incertitudinile legate de tranzitul gazului și petrolului către Europa prin Ucraina începând de anul viitor determină companiile rusești să-și regândească strategiile comerciale. Gazprom a convenit cu principala companie de petrol și gaze din Azerbaidjan, Socar, prezentă și pe piața din România, să extindă parteneriatul strategic dintre cele două companii.
Explozia din ultimele 3 luni a prețurilor de pe piața spot de electricitate din România, care în iulie a fost cea mai scumpă din UE, a fost pusă pe guvernanți pe seama caniculei, care a majorat, la nivel regional, cererea și a redus producția, în special de energie hidro, și a indisponibilității unei linii cheie de transmisie de 400 kV în Ungaria, care a decuplat piața est-europeană de cea occidentală. MEKH, reglementatorul maghiar al pieței, nu pomenește în ultimul său raport de nicio indisponibilitate a capacității de transmisie, avansând alte explicații: deficit de producție în România și Bulgaria și creșterea fluxurilor româno-ucrainene.
Piața spot de energie din România, pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu aproximativ 40% din consumul intern net, a fost de departe cea mai scumpă din UE de la începutul trimestrului al treilea și până în prezent, prețul mediu al energiei tranzacționate pe platforma operată de OPCOM fiind de 135,75 euro/MWh, de aproape 3 ori mai ridicat decât cel înregistrat în Franța, unde prețul mediu a fost de 48,9 euro/MWh.
Producția de servicii a crescut cu 0,1% în Uniunea Europeană și a scăzut cu 0,1% în zona euro, în luna mai comparativ cu luna precedentă (când se înregistrase o expansiune de 1% în ambele zone), iar România a avut cel mai semnificativ avans, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În primele două săptămâni din sezonul 2024/25, Uniunea Europeană a exportat o cantitate de 788.201 de tone de grâu moale, în scădere cu 48% față de cantitatea de 1,5 milioane de tone exportată în perioada similară a sezonului anterior, a anunțat Comisia Europeană, care a precizat totuși că datele sale sunt incomplete, transmite Reuters.
În cadrul Fondului pentru modernizare, Uniunea Europeană a plătit astăzi 2,967 miliarde de euro pentru a sprijini 39 de proiecte energetice din zece state membre UE, inclusiv România, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
În ultimii 10 ani, România a înregistrat cea mai mare viteză a convergenței economice (măsurată prin PIB/capita la standardul puterii de cumpărare), potrivit datelor publicate de Eurostat.
Vânzările de automobile electrice din Europa au intrat într-o perioadă tulbure, pe piețele naționale, însă acest lucru nu se resimte la nivel general, unde se raportează o creștere de aproape 15 procente.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, intenționează să utilizeze hidrogenul produs în viitoarele instalații de 55 MW de la Petrobrazi exclusiv în scop industrial, pentru a-și reduce emisiile de CO2 și a reduce costurile de producție, în prezent achiziționând hidrogen de la companii terțe, potrivit CEO-ului companiei, Christina Verchere.
Hidrogenul verde este prezentat de politicieni drept una din cele mai revoluționare metode de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de obținere a neutralității climatice. Dacă în ceea ce privește hidrogenul gri, produs din hidrocarburi, opoziția este una considerabilă, hidrogenul verde pare a fi noul perpetuum mobile promovat de experți și decidenți.
Cel puțin 5,1 milioane de persoane din țări terțe au imigrat în Uniunea Europeană în 2022, în timp ce 1,5 milioane de persoane au imigrat din statele membre UE în afara Europei, conform datelor publicate de Eurostat și citate de Kathimerini.
România produce mai multă brânză decât în 2006, anul care a precedat aderarea la Uniunea Europeană. În același timp, importurile sunt mai mari decât producția la nivel național, în unitățile de procesare industriale.